Vanzatorul de iluzii… de piatra

Daca as fi un marinar, te-as purta cu mine in largul marii, ne-am scufunda amandoi in adancurile ei sa iti arat lumea mea… Ti-as pune comorile ascunse de atatea veacuri, din corabiile scufundate, la picioare, as rupe bucatele de corali sa iti fac o rochie si sa te fac regina mea, ti-as atarna pe umeri epoletii de stelute de mare impreuna cu o mantie de alge. Iar cu caii naravasi ai marilor intr-o caleasca de scoici, am porni in aventuri, in cautarea Perlei de Mare…

Daca as fi un aviator, ne-am ridica deasupra norilor si as fura o raza din cununa soarelui, sa-ti impletesc parul cu ea, sa fii lumina mea in intunericul salbatic in care mi-e sufletul risipit. As impleti norii in ghirlande, pana la pamant, ridicand coloane ale infinitului pana la luna, pentru ca ea, din adancurile cerurilor ei, sa-ti daruiasca stele…

Daca as fi un beduin, calare pe camila mea, as pleca in mijlocul desertului sa cladesc o oaza plina de verdeata, sa te zamislesc pe fiecare petala de floare, apoi as aduce in ea orice pasare cantatoare care ti-ar mangaia cu trilurile ei sufletul… sa te stiu roaba mea pentru eternitate…

Daca as fi… daca as fi… . Dar nu… Nu sunt decat o statuie… undeva la malul marii, intetpenita de atata timp in asteptarea corabiei cu care ai plecat, cu privirea-mi atintita undeva departe, sperand ca o sa mai revad chipul tau zambindu-mi peste secole, de dincolo de orizont.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s