Drum bun….

Un înger rănit stă pe o lespede de piatră (Un fleac… M-au ciuruit!)… Un drăcușor roșu l-a văzut, la lovit cu furca lui iar acum păzește și așteaptă… și se bucură că va avea un înger la cină. Mai încolo la o masă rotundă din apă și foc stă Dumnezeu și Diavol să-și împartă fiecare dreptul asupra îngerului rănit și fără aripi. O luptă surdă doar de ei știută, așa cum o fac de fiecare dată când un suflet își pregătește plecarea spre eternitate. Și cine să câștige?. Își v-a primii îngerul aripile și o să zboare?. sergiunicolaescu

Deși fără copii, și-a dobândit copiii din neamul lui, pe care i-a purtat pe orice meleaguri, ori cu el, ori în sufletul lui, cu capul sus încercând să împartă lecții lumii ce a uitat de bătrâna roată a istoriei.

Dincolo de orice religie oare ce dorește omul odată cu trecerea lui pe puntea îngustă a suspinelor? Nu a vrut să fie îngropat ca oricine, ci să urce risipit în fumul pe care îl așteaptă Zalmoxis pentru a-l reîntregi acolo printre Zeii lui de piatră a bătrânei Geto-Dacii.

O să se ridice cineva să mai scrie câte o filă din cartea mare a istoriei, așa cum a făcut-o dânsul?

Drum bun Maestre… Și o bine meritată odihnă….

A fost urât din partea mea să închipui biserica sub pielea acelui drăcușor roșu… pentru câte a făcut și ce înseamnă pentru mulți dintre noi, merita măcar o slujbă de rămas bun… .

Data: 03-04 ian. 2013 undeva noaptea.

Anunțuri

    • Copil sau nu… dar anumite filme mi-au plăcut. Defapt nu neapărat pentru regizor am scris, cât pentru cei care trebuiau să îi dea măcar perechea de aripi (oare nu asta e menirea bisericii?… mântuirea sufletului. Prin slujbă și rugăciune, (priveghiul dinaintea așezării trupului la cele veșnice), se dorește liniștirea acestuia și ridicarea lui la Cer.

      Și alți artiști care au lucrat cu el și au jucat în filmele istorice au cerut același lucru (acolo sunt tradiții pe care vrând-nevrând unii le-au îmbrățișat)… Unde era atunci biserica?. dece nu a făcut atâta tam-tam? Și îmi pun firesc întrebarea: oare nu sunt alte sfori în spate?. Sau viața religioasă a decăzut în așa hal încât, după ce că ești creștin și îți plătești ”taxele” tocmai pentru astfel de momente, să te împiedici de o ”dogmă” pentru a nu da sufletului ce e a sufletului?. Nu slujba de îngropăciune… el și-a ales-o altfel. Măcar priveghiul!. Și acum ce urmărește biserica legat de urnă?.

      Că nu a crezut în alt cer decât cerul propriu… a fost credința lui. Fiecare avem dreptul să credem în ce vrem, chiar și într-o piatră, dacă simțim că acea piatră ne ridică vibrația și ne face să ne simțim oameni… și nu pietre de mormânt!.

      E doar părerea mea…

  1. I have not checked in here for a while as I thought it was getting boring, but the last several posts are great quality so I guess I will add you back to my everyday bloglist. You deserve it my friend 🙂


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s