Sunetele…

Am încercat să găsesc o soluție, dar creierul refuză să îmi furnizeze acest lucru. Știu doar că ar trebui să te fac să râzi și astfel să uiți de stare însă de felul meu nu sunt prea amuzant. Nu știu de ce nu crezi că nu vreau nimic și puteai fi sigură că deja m-ai fi găsit acolo dacă vroiam ceva și deci ai intuit bine că te-ar fi găsit ceva și nu eu, căci ar fi fost rambursul cerut pentru ca să îmi cer iertare.

Ce am scris mai sus a fost un fel de sunet, dar hai să vă vorbesc de altfel de sunete, oricum legate de viața noastră. Și o să pornesc de la o peliculă, pe care mi-ar place să o mai văd. Era o comedie prin ’92, iar dacă nu mă înșel titlul era ”Epoca de piatră” sau poate ”Preistorie”, nu mai știu. În filmul adaptat la modernism, era un ”savant” preistoric care căuta sunetele și încerca să le scrijelească în peștera lui pe un soi de ”portativ” încercând să arate că așa s-a născut portativul muzical și muzica. Ceea ce făcea?!. lua una bucată femeie și una bucată bărbat, îi trăgea de păr, le ”zdrobea” mâinile, picioarele și în funcție de sunet, își forma opera pe perete.

Dacă ne uităm la ultimele rămășițe ale preistoriei din zilele noastre intoxicate de modernismul vieții, la acele triburi din pădurile ecuatoriale sau răzlețite pe insulele pământului, o să putem spune că primul instrument muzical ce a luat ființă e toba iar muzica care i-a însoțit bătăile erau strigătele când monotone, când joase, când ascuțite, în funcție de ce anume se dorea a se exprima odată cu dansul săltat și cadențat, imprimat de ”bătăile” acesteia.

Nu o să fac o teorie muzicală, pentru că dacă doriți, o puteți găsi pe internet sau în manualul vechi de clasa a 8-ta (atunci am învățat eu despre această teorie, clasificarea instrumentelor, etc…). La ceea ce o să mă rezum, e doar faptul că inventatorii acestor instrumente au avut o bogată imaginație pentru a le creea și pentru ca noi să le cunoaștem în forma lor actuală. Ele sunt legate de sunete. Acele scrijelituri devenite portativ, puse într-o anumită formă, cu o anumită repetabilitate, sunt melodiile care exprimă o stare, un concept, o idee sau un sentiment, mai demult șlagăre iar acum, cu același înțeles hit-uri (că doar nu ne mai place limba noastră).

O clasificare a instrumentelor muzicale o redau aici: cu coarde, suflători din lemn, suflători din alamă și instrumente de percuție. Mai nou electronice. În cele ce urmează, o să vă pun un filmuleț cu un instrument muzical bizar ca să vedeți cât de complexă este mintea omului, să se mai poată adăuga o categorie: cu ”lame”.

Uni beau conținutul iar alții?!.. Hmmm… vă las pe voi să trageți concluzii:

Unii se joacă cu ”lumina” ca să obțină sunete:

Îi spune theremin după numele inventatorului său. E un instrument care ne demonstrează că și noi rezonăm, vibrăm.

Aș vrea, dacă nu cer prea mult, să găsim împreună o soluție pentru a depășii acest moment. M-am lăsat antrenat în joc, mai ții minte?: ”scrie un articol !”. Scrii frumos, ar fi păcat să te pierzi în vâltoarea harței și a deznădejdii. Folosește-ți acul pentru creație ca un fel de baghetă a dirijorului din tine. Știu doar că nu trebuia să se întâmple nimic pentru că astfel am devenit un jalnic vânător de inimi sau un mizerabil hoț de vise… și nu am vrut asta.

Sunt pietre la marginea drumului, puteți să aruncați cu ele… dar cu băgare de seamă vă rog, pentru că ar fi păcat să nimeriți monitorul, se sparge și cred că ar fi păcat… .

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s