Solie din …

„Voi așterne o masă… cea mai lungă… să nu ne vedem unul pe altul. Și am să așez două lumânări… la tine, una într-un sfeșnic de argint, la mine, una într-unul de lemn, să lumineze golul întunecat din noi. Părții tale am să-i așez tacâmurile de aur, farfurii din cel mai fin porțelan și o cupă de cristal plină cu cel mai dulce nectar, iar părții mele îi rămân toate câte sunt de cositor iar cupa mea de plumb, va gusta nimicul nopții încărcate încă de arșiță și zbucium.

La tine voi pune roadele pământului, la mine rămân aleile cu frunzele veștede pline de culori și ciripitul sfâșietor al păsărilor ce de curând și-au părăsit cuibul. Iar cele mai bune bucate vor merge tot la tine căci la mine a rămas ogorul de curând arat, negru și gol pe dinăuntru, udat de umezeala trupului meu și ploaia rece ce cade mărunt afară.

Sursa: wallpaper.org

Sursa: wallpaper.org


Și ca să ne vorbim, am să tocmesc un porumbel călător să poarte scrisorile între noi, la fiecare scrisoare rece de la tine, am să răspund cu una caldă… și la fiecare săgetă, am să întind înainte inima, să nu se risipească niciuna în zadar pe podea.

Pe tine o să te cânte vestitorii, pe mine o să mă fluiere vântul și o să mă alunge biciuindu-mă cu ramuri uscate. Am să pun notele pe o liră și am să o las să le rostească până când obosită, o să-și rupă corzile în țipete de tăcere.”

Data: 2013.08.14

Anunțuri


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s