Ploaie

„Sunt ploi și ploi…
și le iubesc pe cele care cad liniștite peste noi.

Îmi place Ploaia…. și ea mă place… ști de ce?… pentru că pentru mine ea e o domnișoară ce mă cuprinde în brațe cu mâinile ei dibace. Iar atunci când cade, îi pot privi ochii și ea îmi surâde cald, de parcă lacrimile ei ar fi pentru mine, iar eu atunci o las să mă spele așa cum își spală cerul de păcate…

Ploaie. Sursa:  www

Ploaie. Sursa: www

Și o iubesc pentru că mă lasă pe geamurile ude să desenez de toate… și nu e geloasă când cu degetul îți desenez chipul. Și îi șoptesc să lase din când în când să se arate câte o rază de soare și atunci chipul tău prinde viață în șapte culori apărute de nicăieri de la pământ până la nori.

În nopțile cu furtună îți iau chipul și îl așez înăuntru lângă sufletul meu.

Într-o dimineață, când venise pe la mine, mă văzu încercând să-ți redesenez chipul… i-am spus că aseară am adormit privindu-l și l-am uitat afară, iar Furtuna îl șterse de pe geamul meu. Și încercam să mi-l aduc aminte… . Iar ea zâmbind îmi spuse să nu mă necăjesc… că nu chipul contează… de câte ori va fi să vină, în alte pasteluri, cu alte culori, de fiecare dată o să-l reinventăm împreună… .”

Anunțuri


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s